1
Bucurti / 2017
CONSTITUȚIA
ROMÂNIEI
2
Sursă text:
www.educatiecivica.ro/constitutia
Design grafic:
Andreea Mihaiu (GRAPHO_MAT)
Tipar:
Ioana Isopescu (Dexter Print)
Tip de literă:
Fedra Sans Std
Concept:
Funky Citizens (www.funky.ong)
Hârtie:
Claro Bulk pentru trifold ilustrii, Olin Smooth High White
pentru paginile cu text.
3
ILUSTRAII
Supracopertă—verso \ Dragoș Boțcău
Statul român și cetăţenii \ Andreea Țimpea
Drepturile, libertăţile, îndatoririle \ Alexandra Iliescu
Avocatul Poporului \ Ioana Luiza Ghiță
Parlamentul \ Evelin Bundur
Predintele \ Paula Rusu
Guvernul \ Aniela Ariton
Administraţia publică \ Raluca Mitarcă
Justia \ Irina Iliescu
Curtea Constituţională \ Irina Broboană
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
44
4
În această Constituţie Funky ţi-am selectat anumite lucruri
esenţiale din cele 156 de articole ale Constituţiei României.
Le vei găsi mereu în partea stângă a acestei cărţi, citate cu
precizie din textul sursă. În partea dreaptă vei găsi, în paralel
cu articolele originale, explicaţiile noastre, care te vor ajuta
să înţelegi subiectul.
Legile sunt organizate în articole, iar Constituţia nu face
excepţie. Constituţia are 156 de articole cuprinse în cele opt
titluri ale sale. Unele titluri au capitole (iar unele capitole au și
secţiuni), iar unele articole au mai multe subpuncte — ele se
numesc alineate. La rândul lor, alineatele pot avea subpuncte
notate cu litere mici.
CUM SĂ CITEȘTI O
CONSTITUȚIE A ROMÂNIEI?
TITLU
I - VIII
CAPITOL
I-VI
SECȚIUNE
1-3
ARTICOL
1-156
ALINEAT
1. … 13.
LITERĂ
a) … t)
5
CE E O CONSTITIE ȘI
LA CE TE AJUTĂ EA?
Un cetăţean model respectă legea, iar România are multe
legi — aproximativ 10.000 — pe care le știu temeinic jurtii.
Însă există o lege mai importantă decât toate, pe care orice
român trebuie să o știe — Constituţia. I se mai zice și „legea
fundamentală” pentru că din ea izvorăsc toate celelalte legi.
Constituţia e așadar matra, e acel set de reguli care dic-
tează felul în care funcţionează statul român și cetăţenii săi.
Din Constituţie afli ce drepturi și îndatoriri ai tu ca cetăţean
și cum funcţionează parlamentul, guvernul, președinţia și
sistemul de justie.
STATUL ROMÂN
ȘI CETĂENII
1.
8
Articole extrase
din Constituţie
ART. 1
STATUL ROMÂN
1. România este stat naţional, suveran și independent,
unitar și indivizibil.
2. Forma de guvernământ a statului român este republica.
3. România este stat de drept, democratic și social, în
care demnitatea omului, drepturile și libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă
valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale
poporului român și idealurilor Revoluţiei din decembrie
1989, și sunt garantate.
4. Statul se organizează potrivit principiului separaţiei
și echilibrului puterilor — legislativă, executivă
și judecătorească — în cadrul democraţiei
constituţionale.
5. În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei
sale și a legilor este obligatorie.
ART. 2
SUVERANITATEA
1. Suveranitatea aparţine poporului român, care o
exercită prin organele sale reprezentative, constituite
9
Trei principii
STATUL
DE DREPT
Auzi des despre „democraţie, așa că îţi mai spunem și noi în
o dată că România e un stat democratic, iar cetăţenii români
se bucură de drepturi și libertăţi despre care vei afla mai jos.
Ce nu auzi așa de des e despre „stat de drept”: acest lucru
înseamnă că respectarea legii (a regulilor) e mai presus de
orice. În engleză îi zice „rule of law”, deci în traducere ar suna
domnia legii”. În ultima sută de ani, majoritatea democraţiilor
au, în același timp, și caracteristica de stat de drept. Cuvântul
stat din stat de drept se referă mai degrabă la „stare de drept”,
o stare în care domnește legea, nu la stat în înţelesul de țară.
PRINCIPIUL
REPREZENTĂRII
Suveranitatea înseamnă că noi, ca popor, avem puterea supre-
mă în stat. Poporul e suveran, dar, pentru că suntem circa
20 de milioane în această familie pe care o numim „poporul
român”, e greu să vorbim cu toţii deodată ca să ne punem
de comun acord vizavi de direcţia în care se îndreaptă ţara.
10
prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin
referendum.
[...]
ART. 4
UNITATEA POPORULUI ŞI
EGALITATEA ÎNTRE CETĂȚENI
[...]
2. România este patria comună și indivizibilă a tuturor
cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate,
de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie,
de aparteneă politică, de avere sau de origine socială.
ART. 5
CETĂȚENIA
[...]
2. Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a
dobândit-o prin ntere.
[...]
ART. 8
PLURALISMUL ŞI PARTIDELE POLITICE
1. Pluralismul în societatea românească este o condiţie și
o garanţie a democraţiei constituţionale.
2. Partidele politice se constituie și își desfășoară
activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la
definirea și la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor,
respectând suveranitatea naţională, integritatea
teritorială, ordinea de drept și principiile democriei.
11
Ca să ne fie mai ușor să luăm decizii, ne folosim de principiul
reprezentării: noi, poporul, alegem direct un parlament (care
face legi și formează guvernul) și un predinte. Altfel spus,
le încredinţăm lor puterea de a lua decizii, iar ei o fac mereu
în numele nostru, cu binecuvântarea noastră (mandat), în
limitele unor restricţii sau constrângeri.
PRINCIPIUL
SEPARAȚIEI PUTERILOR
Gândește-te la stat și cetăţeni ca la o familie și membrii ei. Ca
să funcţioneze (să aibă ce mânca, o locuinţă sigură etc.), mem-
brii acestei familii pe nume România trebuie să se organizeze,
a că își stabilesc, de comun acord, niște reguli care specifică
cine ce face. După ce au agreat regulile și au împărţit sarcinile,
le trec pe o hârtie pe care o respectă cu sfinţenie — aceasta e
Constituţia. Însă degeaba fac ei reguli, dacă nu există cineva
care să le și pună în practică și altcineva care să vegheze că
ele sunt juste și că sunt respectate. Gândindu-se la cum să
se apuce de treabă, familia decide să se separe în trei grupuri,
fiecare cu o misiune clară și independentă de celelalte: primul
grup face regulile; cel de-al doilea grup le aplică zi de zi; cel
de-al treilea grup veghează la respectarea regulilor.
Această separare pe grupuri se numește principiul separaţiei
și echilibrului puterilor. Când auzi de „separia puterilor în
stat”, să știi că se referă la cele trei grupuri de care vorbeam
mai sus. Fă cunoștinţă cu cele trei puteri:
12
ART. 9
SINDICATELE, PATRONATELE ŞI
ASOCIAŢIILE PROFESIONALE
Sindicatele, patronatele și asociaţiile profesionale se
constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor
lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor
și la promovarea intereselor profesionale, economice și
sociale ale membrilor lor.
ART. 10
RELAŢII INTERNAŢIONALE
România întreţine și dezvoltă relaţii pașnice cu toate
statele și, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate,
întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general
admise ale dreptului internaţional.
[...]
13
PUTEREA
LEGISLATIVĂ
Face regulile
=
PARLAMENTUL
PUTEREA
EXECUTIVĂ
Aplică regulile
=
GUVERNUL
PUTEREA
JUDECĂTOREASCĂ
Împarte dreptatea
=
INSTANȚELE
DREPTURILE,
LIBERTĂILE,
ÎNDATORIRILE
2.